Maia Sandu despre trecutul Republicii Moldova: O parte din România

Advertisement

Advertisement

În timpul unei vizite la Parlamentul Letoniei, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a subliniat similaritățile istorice dintre cele două țări, amintind de Pactul Ribbentrop-Molotov. Această înțelegere a avut consecințe devastatoare, divizând populații și familii fără consimțământul lor, iar ca urmare, teritoriul actual al Republicii Moldova a fost separat de România.

În august 1939, la Moscova, s-a întâmplat un eveniment cutremurător: printr-un acord secret, Europa a fost împărțită fără consimțământul celor care aveau să trăiască sub acele hotare. Pactul Ribbentrop–Molotov a decis soarta unor țări, familii și vieți întregi, stabilind în mod arbitrar că anumite popoare vor fi supuse unui imperiu pe care nu l-au ales. Letonia a simțit pe pielea ei această nedreptate, cu parlamentul dizolvat peste noapte și țara ocupată, iar mulți locuitori deportați în Siberia doar pentru că erau letoni. O istorie similară a fost trăită și de Moldova, unde teritoriul a fost smuls României prin același protocol ascuns, limba a fost schimbată, istoria rescrisă, iar legăturile cu România și Europa au fost intenționat întrerupte. Acesta a fost mesajul puternic transmis de Maia Sandu în Parlamentul Letoniei.

În opinia ei, Letonia a beneficiat de o poziție etică puternică odată cu destrămarea Uniunii Sovietice, fiind un popor care a rezistat întotdeauna la forțele impuse din exterior, spre deosebire de Moldova, care a trecut prin această perioadă mai fragmentată și cu dezacorduri interne.

Perioadele lungi de dominație rusă și sovietică au slăbit încrederea în sine a poporului nostru, făcând dificilă stabilirea unei direcții clare. Deși Letonia a integrat cu succes Uniunea Europeană în 2004, Moldova a avut nevoie de mai mult timp pentru a-și reafirma identitatea și a se alinia la valorile europene, nu din lipsă de apartenență, ci din cauza eforturilor îndelungate necesare pentru a recupera ceea ce a fost pierdut. Acum, Moldova este pe drumul cel bun, dar consecințele nefaste ale Pactului Ribbentrop–Molotov nu vor dispărea complet până când toate țările afectate nu vor fi integrate în Uniunea Europeană, garantându-le siguranța, libertatea și un sentiment de apartenență deplin.

Maia Sandu a menționat, într-o conferință de presă, că reunirea cu România ar putea oferi Republicii Moldova garanția păstrării libertății și a stabilității, având în vedere situația geopolitică actuală. Totuși, președinta a subliniat că nu a abordat această temă cu oficiali europeni și că prioritatea țării rămâne integrarea în Uniunea Europeană, deoarece, conform sondajelor, opinia publică din Moldova nu este în prezent favorabilă unirii.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a afirmat într-un interviu cu presa britanică că ar susține unirea cu România printr-un referendum. Această decizie, după părerea sa, ar întări capacitatea Republicii Moldova de a face față provocărilor, mai ales în contextul războiului din Ucraina și a tentativelor de influență rusească asupra proceselor democratice din țara noastră. Declarația a generat numeroase reacții și a reaprins dezbaterea publică despre posibilitatea reunirii celor două state.

În urma declarațiilor președintelui Maia Sandu, mai mulți reprezentanți ai guvernului de la Chișinău, printre care și prim-ministrul Alexandru Munteanu și ministrul culturii, Cristian Jardan, și-au exprimat sprijinul pentru ideea unirii, dacă aceasta ar fi supusă unui vot popular. Deputatul Vasile Costiuc, un susținător fervent al unirii și colaborator apropiat al lui George Simion, liderul AUR, intenționează să inițieze o propunere pentru organizarea unui referendum pe tema unirii chiar la începutul anului, în cadrul primei sesiuni a Parlamentului.

Deși există discuții despre unirea cu România, sondajele sociologice indică faptul că majoritatea locuitorilor din Moldova nu susțin această idee.