Sentința finală în cazul directorului ARR, Cristian Anton, acuzat de luare de mită

Advertisement

Advertisement

Contestația lui Cristian Anton, șeful Autorității Rutiere Române, împotriva arestării preventive a fost respinsă de Curtea de Apel Cluj, astfel încât acesta va rămâne în arest. Decizia este irevocabilă.

Și cazul administratorului firmei, Bogdan-Alexandru Radu, a înregistrat un rezultat similar, o contestație anterioară fiind deja respinsă.

Curtea de Apel Cluj a decis să păstreze hotărârea dată inițial de Tribunalul Cluj, respingând apelurile celor doi judecați.

Curtea de Apel Cluj a decis să respingă contestațiile depuse de AC și RBA împotriva unei hotărâri anterioare a Tribunalului Cluj, menținând astfel decizia inițială.

În urma hotărârii judecătorești, ambii contestatori vor trebui să plătească statului suma de 500 de lei fiecare, pentru acoperirea cheltuielilor suportate în timpul procesului.

Decizia luată de Curtea de Apel Cluj nu mai poate fi contestată și este irevocabilă.

Ancheta îl vizează pe Anton pentru primirea repetată de bani sau alte avantaje ilicite, folosirea de informații confidențiale în scopuri proprii și crearea unei rețele infracționale. De asemenea, Bogdan-Alexandru Radu, administrator de firmă, este suspectat de oferirea de mită, trafic de influență și participarea la aceeași rețea infracțională.

Direcția Națională Anticorupție (DNA) a anunțat că a început urmărirea penală și a dispus reținerea pentru 24 de ore a lui Cristian Anton, șeful Autorității Rutiere Române (ARR), fiind acuzat de primire de bani sau alte foloase necuvenite în mod repetat, abuz de informații confidențiale și de implicare într-o grupare infracțională. De asemenea, procurorii au pus sub acuzare și un administrator de firmă, R.B.A., pentru dare de mită, trafic de influență și participarea la aceeași grupare infracțională, toate infracțiunile fiind comise în mod repetat.

Procurorii din cadrul instituției de combatere a corupției au decis să înceapă urmărirea penală și să aplice măsura controlului judiciar pentru o perioadă de două luni, în cazul a opt persoane. Printre acestea se numără administratorul unei școli de șoferi și al unui centru de atestare, acuzat de trafic de influență și de organizarea unei grupări infracționale, alături de alte persoane, inclusiv persoane fizice fără o funcție specială, suspectate de complicitate la trafic de influență sau de implicare în constituirea unei rețele infracționale.

Ancheta penală continuă pentru M.A. și D.D.R.I., proprietarii unor centre de pregătire profesională, fiind acuzați de trafic de influență și de formarea unei rețele infracționale organizate, conform deciziei procurorilor anticorupție.

Conform Direcției Naționale Anticorupție, în decembrie 2025, Anton Cristian, directorul general al Autorității Rutiere Române, ar fi pus la cale o schemă ilegală, alături de R.B.A., administratorul unei firme, și D.D.R.I., proprietarul unui centru de pregătire. Scopul lor ar fi fost să obțină bani ilicite, facilitând fraudarea examenelor teoretice pentru obținerea atestatelor de pregătire profesională, atât cele computerizate, cât și cele scrise, organizate de A.R.R.

Cristian Anton, acuzat că a condus o rețea de fraudare a examenelor, ar fi orchestrat întregul sistem. El ar fi supravegheat și controlat modul în care erau fraudate examenele teoretice și cele la calculator, menținând legătura cu doi intermediari, R.B.A. și D.D.R.I., de la care primea liste cu candidații care plăteau pentru a trece examenele și o parte din banii colectați. Anton ar fi desemnat membrii comisiilor de examinare în locații alese de el, ar fi coordonat activitatea grupului pentru a evita detectarea și ar fi decis cine face parte din comisie, în funcție de interesele sale. De asemenea, ar fi ghidat intermediarii către locațiile unde examenele erau controlate de el, ar fi ținut evidența mitelor primite și ar fi stabilit modul și locul în care să i se înmâneze banii obținuți ilegal.

Procurorii DNA susțin că Anton, în rolul său de examinator, ar fi facilitat în mod intenționat fraudarea examenului teoretic. Se pare că ar fi permis ca persoane desemnate de R.B.A. și/sau D.D.R.I. să susțină examenul în locul candidaților, folosind calculatoare. Mai mult, candidații care au plătit bani ar fi primit separat o foaie cu răspunsurile corecte. În plus, în calitate de director general al A.R.R., Anton ar fi influențat formarea comisiilor de examinare, numind persoane de încredere în locațiile considerate vulnerabile la fraudă.

În martie 2026, în timpul examenelor din Arad și București, Anton, în calitate de membru al comisiilor de examinare, ar fi primit 60.000 de euro de la R.B.A., câte 30.000 de euro pentru fiecare sesiune. Se pare că banii au fost dați pentru a-i ajuta pe candidați să promoveze examenul în mod fraudulos. Anton ar fi facilitat acest lucru permițând altor persoane, apropiate de R.B.A., să susțină testul la calculator în locul candidaților favorizați și, de asemenea, le-ar fi furnizat foi cu răspunsurile corecte la una dintre probe.

Conform Direcției Naționale Anticorupție, în februarie și martie 2026, Anton Cristian, în calitate de membru al comisiei de examinare, ar fi încasat 34.000 de euro din cei 54.800 de euro oferiți de R.B.A. Această sumă ar fi fost primită pentru a facilita promovarea frauduloasă a candidaților recomandați de R.B.A. la examenele din București, Arad și Mehedinți, desfășurate în acea perioadă. În schimbul banilor, Anton Cristian ar fi intervenit pentru ca acești candidați să fie promovați în mod ilegal.

Conform acuzațiilor procurorilor, în data de 17 martie 2026, Anton ar fi fost de acord să primească o sumă de 20.800 de euro, urmând să îi fie plătiți ulterior de către doi indivizi: D.D.R.I., care urma să ofere 5.000 de euro, și R.B.A., care urma să contribuie cu 15.800 de euro.

În timpul desfășurării unor examene, R.B.A. este acuzat că a încasat peste 113.000 de euro de la diverși candidați, fie direct, fie prin intermediari din școlile de atestare profesională. Se pare că a făcut acest lucru promițând că va influența membrii comisiilor de examinare pentru a facilita promovarea frauduloasă a candidaților. Un exemplu concret este examenul din Mehedinți, din 21 februarie 2026, unde ar fi colectat cel puțin 22.000 de euro de la peste 100 de candidați, prin aceleași metode.

Alți indivizi implicați în anchetă, fie acuzați, fie suspectați, ar fi avut roluri distincte în activitățile ilegale, unii alăturându-se grupării mai târziu. Aceștia ar fi oferit sprijin logistic și organizatoric lui R.B.A., inclusiv identificarea candidaților dispuși să trișeze la examen și oferirea de instrucțiuni despre cum să se comporte și să se organizeze la locațiile de examinare.

Se pare că aceștia ar fi avut un rol activ în pregătirea candidaților, strângerea de bani de la aceștia pentru R.B.A. și manipularea probelor de examen pe calculator.

În perioada în care sunt supravegheați judiciar, cei opt implicați au anumite restricții: trebuie să se prezinte la poliție când sunt solicitați, nu pot părăsi țara fără permisiunea procurorilor DNA și sunt obligați să evite orice contact, direct sau indirect, cu persoanele specificate în documentele judiciare.

Persoanelor implicate în proces a fost adus la cunoștință faptul că, dacă nu își respectă obligațiile impuse de controlul judiciar în mod intenționat și cu intenție de a submina justiția, pot fi supuse unor măsuri mai stricte, precum arestul la domiciliu sau chiar arestul preventiv.

În timpul perchezițiilor efectuate la locuința lui Anton, polițiștii au descoperit o sumă considerabilă de bani, în jur de 500.000 de euro. De asemenea, la casele celorlalți implicați în dosar au fost găsite diverse sume de bani și bunuri, a căror valoare totală se ridică la aproximativ 100.000 de euro, toate fiind confiscate pentru a putea fi puse sub sechestru.

Pe lângă persoana principală, încă opt persoane se află în vizorul autorităților, fiind cercetate în arest la domiciliu, în timp ce alte două sunt considerate suspecte.

Persoanele implicate sunt acuzate de diverse infracțiuni, printre care exercitarea ilegală a influenței, sprijinirea unor acțiuni ilegale și formarea unei rețele infracționale structurate.

Conform lui Sorin Grindeanu, președintele PSD, el nu este la curent cu amănuntele specifice legate de situația respectivă. Cu toate acestea, a insistat asupra faptului că orice abatere de la lege ar trebui să aibă consecințe, sperând în același timp că fostul său coleg este nevinovat.