Vinere blestemată! A MURIT cel mai IUBIT PREOT de la noi

A murit Părintele Dorin-Gabriel Pandele: La doar 55 de ani, sufletul său luminos a fost smuls dintre noi, lăsând un gol dureros ce nu va fi umplut niciodată
Biserica lui Hristos și cetatea academică a Galațiului îmbracă haina vremelnică a doliului, plângând mutarea la locașurile cerești a unuia dintre cei mai vrednici slujitori ai altarului și ai amvonului universitar: Părintele conferențiar doctor Dorin-Gabriel Pandele.
Chemarea sa la Domnul lasă un gol greu de cuprins în cuvinte în rândul comunității teologice, el fiind recunoscut drept un mărturisitor plin de har al dreptei credințe.
Văzând lumina zilei la data de 10 ianuarie 1971, în așezarea Ivești din ținutul Galaților, părintele a primit de timpuriu chemarea sfântă, pe care a urmat-o cu o smerenie rară. Pașii formării sale duhovnicești și cărturărești l-au purtat mai întâi spre Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București, ale cărei cursuri le-a încununat cu succes în anul 1996. Setea de a aprofunda tainele dumnezeiești l-a călăuzit apoi peste hotare, absolvind un masterat la reputatul Institut de Studii Superioare de Teologie Ortodoxă al Patriarhiei Ecumenice din Chambesy, Elveția.
Râvna sa neobosită a rodit printr-un doctorat în teologie și prin primirea sa în prestigioasa Asociație Internațională de Studii Patristice, semne ale unei minți mereu dornice să descopere profunzimile lăsate moștenire de Sfinții Părinți.
O chemare neobosită în via pastorală a județului Galați
Misiunea sa mântuitoare a prins cheag și s-a revărsat cu belșug de har în inimile credincioșilor odată cu primirea Tainei Preoției, slujind cu dragoste jertfelnică la Parohia Gohor II, între anii 1994 și 2001. Acolo a dovedit că este nu doar un săvârșitor al slujbelor sfinte, ci un adevărat doctor de suflete. Vrednicia sa l-a adus apoi la Catedrala Episcopală din municipiul Galați, unde a înălțat rugăciuni curate în intervalul 2001-2003.
Având o inimă pururea aplecată spre alinarea suferinței aproapelui, a adus mângâiere la Așezământul Filantropic „Sfântul Vasile cel Mare” în perioada 2003-2005. Ulterior, din anul 2005 și până când Hristos l-a chemat la liturghia din Împărăția Cerurilor, a fost un păstor blând și bun pentru turma încredințată la Parohia „Sfântul Arhidiacon Ștefan”. În calitatea sa de părinte duhovnicesc, a picurat neîncetat balsamul iertării și al nădejdii în sufletele apăsate, lăsând în urmă zeci de ani de rodnică slujire și o comunitate de enoriași care astăzi îl pomenesc cu lacrimi de adâncă recunoștință.
Semănător al cuvântului divin în ogorul învățământului teologic
Dincolo de jertfa sa de la Sfântul Altar, părintele Dorin-Gabriel Pandele a fost o candelă aprinsă pe altarul educației, înțelegând, ca puțini alții, că teologia nu este o simplă știință teoretică, ci o viețuire autentică în Adevăr, pe care avea datoria să o transmită mai departe. Astfel, și-a asumat cu noblețe crucea dascălului, povățuind primii săi elevi la Seminarul Teologic „Sfântul Apostol Andrei” în anii de grație 2003-2004.
Nu s-a oprit însă aici, ci a urcat treptele slujirii academice până la demnitatea de conferențiar universitar la Facultatea de Istorie, Filosofie și Teologie din cadrul Universității „Dunărea de Jos” din Galați. La catedră, el nu a predat simple doctrine, ci a plămădit caractere ancorate puternic în valorile netrecătoare ale Sfintei Evanghelii, pregătind numeroase generații de studenți să devină, la rândul lor, apostoli ai luminii și mărturisitori creștini în lumea de astăzi.
Chipul său luminos, blândețea pastorală și erudiția teologică vor rămâne pururea vii în memoria tuturor celor care au avut binecuvântarea de a-l cunoaște, de a-i asculta cuvântul de învățătură și de a primi dezlegare sub epitrahilul său. Ne rugăm Mântuitorului Hristos, Biruitorul morții, să așeze sufletul adormitului robului Său acolo unde drepții se odihnesc, în lumina cea neînserată a iubirii divine. Dumnezeu să-l ierte și cu drepții să-l odihnească!

