Inteligența artificială: productivitate crescută sau muncă sporită?

Advertisement

Advertisement

Deși se presupunea că inteligența artificială generativă ar urma să simplifice munca angajaților din companii, un studiu recent efectuat într-o firmă de tehnologie americană a arătat un rezultat surprinzător: introducerea AI a dus la o creștere a orelor de lucru.

Între aprilie și decembrie 2025, două cercetătoare de la Universitatea California Berkeley au analizat impactul utilizării unor instrumente de inteligență artificială generativă, precum ChatGPT și Gemini, într-o companie tehnologică din California, cu aproximativ 200 de angajați. Firma a pus la dispoziția angajaților acces la aceste platforme, lăsând însă decizia de a le folosi la latitudinea fiecăruia, conform informațiilor publicate de cotidianul italian Il Post și preluate de Mediafax.

Implementarea inteligenței artificiale a dus la o eficientizare semnificativă și la o viteză mai mare în realizarea sarcinilor. Angajații au reușit să lucreze mai repede și să preia noi responsabilități, însă, în loc ca acest lucru să reducă volumul de muncă, eficiența sporită a condus la o creștere a activităților totale.

În ultimele opt luni, s-a observat o creștere a efortului depus de angajați. Aceștia și-au asumat sarcini care înainte erau îndeplinite de alții sau externalizate, petrecând mai mult timp la serviciu. Un exemplu concret este faptul că managerii de produs au început să scrie cod, în timp ce inginerii au dedicat mai mult timp verificării și îmbunătățirii codului creat cu ajutorul inteligenței artificiale.

Un aspect notabil a fost că multe dintre aceste activități adăugate nu au fost privite ca o extindere oficială a fișei postului. Au fost văzute mai degrabă ca „experimente” sau inițiative individuale, devenite posibile prin intermediul noilor tehnologii.

Utilizarea inteligenței artificiale a estompat granița dintre munca și timpul liber. Angajații se foloseau de AI chiar și în timpul pauzelor, înainte de ședințe sau după program, inițiind sarcini și verificând ulterior rezultatele. Această întrerupere continuă a atenției a crescut oboseala mentală și a redus șansele de a se relaxa cu adevărat.

Deși inteligența artificială pare un ajutor util, utilizarea ei constantă ne solicită să o monitorizăm, să o corectăm și să ne concentrăm mereu pe alte sarcini, ceea ce duce la o stare de oboseală mentală crescută.

Deși ne-am aștepta ca automatizarea să ducă la o scădere a volumului de muncă, realitatea este alta: creșterea productivității nu a diminuat cerințele. Dimpotrivă, ritmul de lucru a devenit și mai alert, iar unii angajați au observat chiar că volumul de muncă a rămas neschimbat sau a crescut, în ciuda utilizării inteligenței artificiale.

Specialiștii avertizează că, dacă nu se stabilesc reguli clare și nu se implementează metode de lucru adecvate, inclusiv pauze regulate și discuții despre modul în care inteligența artificială este integrată, există riscul ca starea psihică a angajaților și performanța muncii să fie afectate negativ pe termen lung.

În loc să ne concentrăm pe îngrijorarea că inteligența artificială va înlocui oamenii de la muncă, acest studiu sugerează că realitatea este alta: AI nu distruge locurile de muncă, ci le modifică, solicitând adesea o muncă mai intensă.